Sărbătoarea Paștelui este una dintre cele mai frumoase și încărcate sărbători din calendarul creștin. Chiar dacă par desprinse din negura timpului, tradițiile specifice acestei perioade sunt păstrate cu sfințenie, atât în lumea satului tradițional, cât și în spațiul urban. Deși, modernizarea se face simțită cu fiecare zi care trece, credințele religioase dau în continuare sens acestor obiceiuri păstrate în perioada pascală și în perioada premergătoare acesteia.

Un obicei specific sărbătorilor pascale este oul înroșit și împodobit. Oul este simbolul Mântuitorului, care părăsește mormântul și se întoarce la viață, așa cum puiul de găina iese din coaja oului. În spațiul nostru urban, acest obicei a evoluat, ajungând ca aceste ouă să fie decorate cu chipul lui Hristos, cu figuri de îngeri, cu miel sau alte motive zoomorfe.

Chiar dacă în prezent sărbătoarea Învierii a ajuns să fie o combinație de obiceiuri religioase, ouă încondeiate și iepurași, fapt cert vizibil și în presă, această sărbătoare continuă să aducă bucurie și credință demonstrând încă o dată că, indiferent de situația economică, de problemele societății sau de problemele cotidiene, spiritualitatea românească nu va pieri.