INCLUZIUNE SOCIALĂ 

Conform art. 6 lit. cc) din Legea nr. 292/2011 - Legea asistenţei sociale - procesul de incluziune socială reprezintă ansamblul de măsuri şi acţiuni multidimensionale din domeniile protecţiei sociale, ocupării forţei de muncă, locuirii, educaţiei, sănătăţii, informării - comunicării, mobilităţii, securităţii, justiţiei şi culturii, destinate combaterii excluziunii sociale şi asigurării participării active a persoanelor la toate aspectele economice, sociale, culturale şi politice ale societăţii. 

Protecția socială se definește în contextul principiilor, valorilor și tradițiilor care guvernează relațiile sociale dintre indivizi, grupuri, comunităţi şi instituţii în statele Uniunii Europene. Reprezintă un ansamblu de măsuri şi acţiuni care au ca scop asigurarea unui anumit nivel de bunăstare şi securitate socială pentru întreaga populaţie şi în mod special pentru anumite grupuri sociale. Protecţia socială cuprinde două componente de bază, și anume asigurările sociale în sistem contributiv şi asistenţa socială noncontributivă. 

Fragment din Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2021-2027:

“reflectă progresele obținute prin implementarea strategiei anterioare în domeniu, Strategia Națională privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei pentru perioada 2015-2020, contribuie la îmbunătățirea aspectelor deficitare încă persistente și marchează un moment de cotitură în gândirea strategică națională, promovând un nou model de guvernanță în domeniu bazat pe intensificarea solidarității, a cooperării constructive și a responsabilității comune a tuturor actorilor angajați în demersul de asigurare a coeziunii și progresului social și pentru care colaborarea public-privat reprezintă un element-cheie.

Obiectivul general al strategiei este reducerea cu cel puțin 7%, față de anul 2020, a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, până în anul 2027. 

Strategia abordează măsurile de combatere a sărăciei, dreptul la asistență socială, accesul la servicii de interes public general, oportunitate de participare socială și economică a grupurilor vulnerabile, din perspectiva respectării drepturilor omului și prevede inclusiv măsuri de redresare și reziliență în sistemul de servicii sociale în contextul pandemiei Covid-19 sau a altor situații speciale. 

Primul obiectiv strategic vizează asigurarea unui trai decent pentru toți și combaterea situațiilor tranzitorii de sărăcie a resurselor pentru ca acestea să nu se transforme în probleme structurale de sărăcie și excluziune socială: 

1. Asigurarea unor cuantumuri adecvate ale veniturilor minime pentru o viață demnă şi un trai decent: a) asigurarea dreptului la asistență socială minimă a locuitorilor din fiecare unitate administrativ-teritorială; b) garantarea unor cuantumuri adecvate ale beneficiilor de asistenţă socială și de asigurări sociale; c) asigurarea unui sistem de pensii adecvat și sustenabil; d) asigurarea unor salarii adecvate din muncă prin implementarea agendei privind munca decentă; e) revizuirea definițiilor deprivarea materială severă, deprivare materială și a riscului de sărăcie și excluziune socialăe (AROPE) față de schimbările economie și sociale impuse de pandemia Covid 19. 

2. Dezvoltarea și concertarea unor măsuri economice, sociale și administrative care să contribuie la reducerea sărăciei și creșterea incluziunii sociale: 
a) includerea prevederilor referitoare la prevenirea polarizării sociale, a segregării economice și etnice, a segregării spațiale, referitoare la responsabilitatea socială a întreprinderilor etc în strategia de dezvoltare economică a UAT, în programele de acțiune comunitară, în criterii de atribuire a contractelor publice, pentru darea în folosință gratuită a spațiilor sau în alte acțiuni ale administrației în limitele legale etc 
b) accesibilizarea informației publice pentru toți cetățenii (neadresându-se exclusiv persoanelor 
c) dezvoltarea parteneriatelor public-public și public-privat în combaterea sărăciei și excluziunii sociale 
d) participarea socială și economică a grupurilor vulnerabile 
e) creșterea accesului persoanelor vulnerabile la servicii de interes public general 
f) asigurarea continuității activității și a măsurilor de redresare și reziliență în sistemul de servicii sociale în contextul Covid-19 sau a altor situații speciale 

Al doilea obiectiv strategic are în vedere investițiile sociale, intervenții directe asupra principalelor cauze de transmitere a sărăciei pe mai multe generații, în scopul asigurării: 

1. Educației și formării eficiente, echitabile și incluzive: 
a) consolidarea sistemului național de burse, extinderea măsurilor de ajutor social și a altor mecanisme financiare; 
b) creșterea capacității comunității educaționale de a furniza servicii educaționale adecvate la diversitatea nevoilor educaționale; 
c) stimularea participării la îngrijirea și educația timpurie a copiilor; 
d) asigurarea unei abordări unitare a programelor aferente învățământului obligatoriu și de calitate pentru evitarea insuccesului și abandonului școlar; 
e) asigurarea unui mediu educaţional sigur, tolerant, incluziv şi divers; 
f) creșterea relevanței ofertelor educaționale și de formare pe piața muncii în contextul îmbunătățirii participării la învățare pe tot parcursul vieții (ÎPV); 
g) dezvoltarea competențelor digitale la toate nivelurile de educație, în vederea reducerii decalajelor digitale și a creșterii incluziunii socioeconomic. 

2. Ocupării depline, echitabilă și incluzivă în contextul promovării creșterii economice competitive: 
a) personalizarea programelor de formare și a serviciilor de sprijin pentru participarea pe piața muncii în funcție de caracteristicile grupurilor vulnerabile prin colaborarea între serviciile publice de interes general, în principal SPAS, AJOFM, CJRAE; 
b) sprijinirea inițiativelor de promovare a spiritului antreprenorial, a inițiativelor antreprenoriale și a economiei sociale; 
c) reducerea ocupării în sectorul informal, cu accent pe scăderea numărului de lucrători pe cont propriu și lucrători familiali neremunerați din agricultură și a celor care emigrează cu scopul practicării de munci informale; 
d) susținerea și extinderea turismului, cu accent pe turismul sau activitățile de agrement în mediul rural; 
e) dezvoltarea și extinderea accesului la piața muncii pentru populația din mediul rural; 
f) creșterea eficacității dialogului social; 
g) îmbunătățirea condițiilor de muncă. 

Al treilea obiectiv strategic are în vedere protecția socială pe tot parcursul vieții unei persoane, ceea ce presupune investiții și reforme pentru: 

1. Un sistem de sănătate mai eficace, mai accesibil și mai rezilient: 
a) consolidarea sistemului de sănătate; 
b) asigurarea accesului echitabil și nediscriminatoriu, la servicii de sănătate de calitate şi cost eficace, precum și la medicație, în special pentru grupurile vulnerabile; 
c) îmbunătățirea sănătății publice și a performanței serviciilor preventive; 
d) îmbunătățirea colaborării intersectoriale pentru o stare de sănătate mai bună a populației, în special a grupurilor vulnerabile; 

2. Locuințe și servicii de bază adecvate, sigure, într-un mediu sănătos și la prețuri accesibile: 
a) creșterea accesului la locuințe adecvate pentru toate categoriile de persoane, în special pentru tineri și alte grupuri vulnerabile, precum și pentru persoanele care locuiesc în așezări informale; 
b) stabilirea de criterii la nivel național pentru acordarea de locuințe sociale; 
c) creșterea calității condițiilor de locuire pentru categoriile cu venituri reduse și vulnerabile; 
d) acțiuni integrate de reducere a inegalităților teritoriale și integrarea comunităților marginalizate din zonele rurale; 
e) reducerea fenomenului de segregare spațială rezidențială. 

3. Servicii sociale integrate, orientate spre promovarea unui trai independent în comunitate prin: 
a) dezvoltarea serviciilor sociale adresate grupurilor vulnerabile concomitent cu creșterea accesului acestora la alte servicii de interes public general; 
b) consolidarea dezvoltării rețelei de servicii sociale la nivel local; 
c) dezvoltarea și/sau consolidarea abordării integrate a intervenției și a modului de furnizare a serviciilor publice la nivel comunitar; 
d) eliminarea/ diminuarea discriminării grupurilor vulnerabile; 
e) promovarea incluziunii sociale în zonele rurale și urbane marginalizate. 

Al patrulea obiectiv strategice are în vedere îmbunătățirea capacității administrative pentru coordonarea acestor măsuri: 

1. Consolidarea capacității instituționale a autorităților și instituțiilor din sectorul muncă și protecție socială: 
a) consolidarea capacității de planificare strategică cu integrarea deplină a tuturor inițiativelor de inovare socială și dezvoltarea unui sistem integrat de monitorizare și evaluare; 
b) consolidarea mecanismelor de coordonare din sectorul muncă și protecție socială; 
c) creșterea capacității instituționale a serviciilor de asistență socială prin racordarea la tehnologia digitală; 
d) consolidarea și optimizarea sistemului electronic de acordare a asistenței sociale. 

2. Eficientizarea coordonării politicilor naționale în acord cu exigențele UE în promovarea incluziunii sociale și a reducerii sărăciei și aplicarea principiilor Pilonului European al Drepturilor Sociale și a celorlalte reglementări europene; Eficientizarea sincronizării cu agenda UE pentru promovarea incluziunii sociale și a reducerii sărăciei. 

3. Promovarea implicării active a părților interesate în procesul elaborării politicilor publice naționale și locale: 
a) promovarea consultării cu beneficiarii și părțile interesate implicate în sectorul muncă și protecție socială și participării lor active; 
b) încurajarea dialogului cu sectorul privat; 
c) eficientizarea procesului de participare a copiilor, adolescenţilor şi tinerilor în adoptarea deciziilor care îi privesc. 

Strategia este adaptată cadrului de referință european și internațional. Aceasta este în acord cu obiectivele naționale asumate pentru implementarea Strategiei Europa 2020 (prin Programul Național de Reformă) și a Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a ONU (transpusă în Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030), cu recomandările rezultate în cadrul procesului Semestrului European în domeniul sărăciei și excluziunii sociale, aliniindu-se deopotrivă principiilor și drepturilor înscrise în Pilonul european al drepturilor sociale care vizează egalitatea de șanse și accesul pe piața forței de muncă, condiții de muncă echitabile, protecție și incluziune socială.

Obiectivele prevăzute în Strategie sunt în deplină concordanță cu Programul de Guvernare 2020- 2024 care prevede combaterea sărăciei nu doar prin implementarea venitului minim de incluziune, dar în special prin creșterea accesului la serviciile sociale, de sănătate și de educație, transformarea sistemului de asistență socială astfel încât accentul să fie pus pe măsuri de prevenție, precum și pe furnizarea de servicii sociale, asigurarea de servicii competitive care abordează integrat nevoile familiilor în dificultate și ale categoriilor sociale vulnerabile. 
Această corespondență permite totodată încadrarea obiectivelor Strategiei în obiectivele de politică de la nivel european, în cadrul cărora vor fi susținute investițiile din fonduri europene nerambursabile, în perioada de programare 2021 –2027. 

Principala resursă financiară pentru implementarea acesteia o reprezintă fondurile europene, în special POIDS, dar și investiții din Planul Național de Redresare și Reziliență. De altfel, prin adoptarea acestei strategii se îndeplinește condiția favorizantă accesării aferente cadrului financiar multianual 2021-2027”.